POHUI

Mă numesc POHUI, m-am născut în POHUI, sunt de pe strada POHUI, învăț în lumea POHUI. Am un suflet plin de POHUI, mă doare șî capul blea, da POHUI. Cineva mi-o zis ”Eu nu te mai recunosc, parcă nu ești tu, unde-i pozitiffu cela care iubea să zboare de pe bordiururi?” În răspuns o fost așe ”Nie ni-i POHUI. Mi-am îngropat sentimentele în POHUI așa cum m-o îngropat pe mine EA.” Tot persoana ceea m-a întrebat ”cine EA?” În răspuns ”Nu contează cine, contează că m-o stricat. Ni-i POHUI de mine, ni-i POHUI de tăt.” So… Nu-mi place să întind rîzîna. Degrabă la tăți o să vă fie POHUI anume din cauza a comportărilor persoanelor dragi nouă. Ei ne schimbă, ei devin mai scumpi și dragi, ei devin mai doriți, adorați și iubiți, ei sunt de vină că intră la noi în suflet. POHUI… Cît de tare urăsc starea asta… Mmm… Parcă am fumat travkă și parcă am băut vodkă fără zacuscă. Da POHUI, glavnaia oameni să șim, da de restu o să trecem și sînguri prin tăt!