Cite-o elegie de noduri inghit pe zi ce trece. Simt cum ma prefac intr-un pom lipsit de fericire. Tragedie in mine,sentimente intretaiate,dorinte arse,vise uitate… Nu mai tin minte cine am fost ieri… Stiu ca sunt o floare ofelita azi. Noduri… Inghit noduri de neplaceri,dureri,suferinte si tristeti. Sunt o melancolie pierduta intre rasarit si apus. Pe drum necunoscut am ajuns,si caut iesire,inghitind nodurile zilei de azi.
0 Коммент.:
Trimiteți un comentariu